Sport

Serena Williams a revenit pentru dublu alături de Venus, nu ca să câștige

Jack T. Taylor

Serena Williams nu a revenit ca să câștige. Acesta este lucrul de care trebuie să ne agățăm când privim reuniunea din Ohio, fiindcă totul în felul în care și-a construit această revenire o spune limpede. O jucătoare care și-a petrecut întreaga carieră tratând terenul de tenis ca pe un teritoriu de cucerit a ales, pentru revenirea ei, să stea pe partea de teren rezervată dublului — alături de sora sa, într-o disciplină în care trofeul nu avea cum să fie vreodată motivul.

Varianta simplă a poveștii este nostalgia și o ocazie ratată la limită: surorile, din nou împreună pe o scenă mare, oprindu-se la un fir de păr de victorie. Dar această perspectivă o înțelege pe femeie exact invers. Serena nu mai are nimic de demonstrat și știe asta. Ceea ce și-a dorit a fost terenul în sine și persoana cu care l-a împărțit mai mult decât cu oricine altcineva în viață.

Rezultatul, când a venit, a fost de felul celui care altădată ar fi ros-o săptămâni întregi. Ea și Venus au câștigat al doilea set fără drept de apel, 6-1, apoi s-au ridicat de la pământ în tie-break-ul decisiv al meciului până la un punct distanță, la 9-8, Serena încheind cu un smash așa cum obișnuia să închidă finale. Apoi Venus a făcut dublă greșeală și totul s-a terminat. Marta Kostyuk și Peyton Stearns au obținut victoria; surorile Williams au părăsit turneul din primul tur, în primul lor meci împreună de la US Open 2022.

Citești scorul și îl treci la capitolul dezamăgiri. Privești alegerea și îl așezi cu totul altundeva. Serena a sărit peste tabloul de simplu de la Cincinnati — turneul la care ar fi putut intra plauzibil, având în vedere cine este — și s-a înscris doar la dublu. Revenirea ei de până acum a însemnat o succesiune de parteneriate: la Queen’s Club alături de Victoria Mboko, la Berlin cu Karolina Muchova, iar acum cel care contează cu adevărat, sora cu care a câștigat paisprezece titluri de Grand Slam la dublu și trei medalii olimpice de aur. Este o carieră cheltuită, deliberat, pentru companie, nu pentru cuceriri.

Întrebată ce caută aici, Serena nu a oferit nicio teorie despre revenire. „Sunt din nou la Cincinnati. Nu mă întrebați de ce sau cum, dar iubesc acest loc”, a spus ea. „Când am decis să joc câteva turnee, mi-am spus: «Știi ceva, Cincinnati Open este un loc pe care nu l-aș rata niciodată.»” Nu sunt cuvintele unei jucătoare care vânează un record. Sunt cuvintele cuiva care alege unde și cu cine să își petreacă un număr finit de meciuri rămase.

Și totuși, competitoarea nu a rămas acasă. O puteai vedea în tie-break, în refuzul de a lăsa o cauză pierdută să rămână pierdută, în smash-ul pe care încă îl lovește ca pe o decizie luată deja. Voința care a făcut-o cea mai temută jucătoare a generației sale este pe deplin intactă. Ceea ce s-a schimbat este misiunea în care o trimite. A chemat-o la datorie, în Ohio, nu pentru a ridica un titlu, ci pentru a ține în viață un schimb de mingi alături de Venus încă câteva minute.

Finalul a fost aproape prea ordonat. Surorile au venit mereu la pachet — partenere la dublu, partenere de antrenament, cele mai crude adversare una pentru cealaltă în primele tururi — iar meciul s-a încheiat la serviciul lui Venus și la greșeala ei, amândouă întorcându-se spre scaune în aceeași mișcare. Venus fusese deja eliminată din proba de simplu în primul tur, învinsă de Emiliana Arango. Ieșirea lor împreună a părut mai puțin un eșec decât o propoziție încheiată împreună.

Serena nu a vrut să spună dacă urmează US Open; rareori o face. Dar miza acestei săptămâni nu a fost niciodată următorul lucru. A fost acesta — terenul, sora, câteva puncte în plus — iar în această logică o înfrângere la două puncte distanță ajunge, în mod straniu, mai aproape de o victorie.

Etichete: , , , , ,

Discuție

Există 0 comentarii.