Cinema

Timothée Chalamet vânează gloria în ping-pongul lui Josh Safdie din Marty Suprem

Martha Lucas

Marty Mauser vrea să fie cel mai bun din lume la un joc pe care majoritatea îl așază undeva între darts și biliardul de bar. Această ambiție și refuzul lui de a lăsa pe altcineva să-i fixeze plafonul sunt întregul motor al filmului Marty Suprem. Josh Safdie construiește filmul în jurul unui escroc al tenisului de masă din New Yorkul de la mijlocul secolului, care tratează o masă pliantă drept arena în care i se va decide întreaga viață, și ia în serios micimea acelei arene, în loc s-o trateze ca pe o glumă.

Safdie și coscenaristul Ronald Bronstein modelează personajul ca pe un act susținut de voință — un om care vorbește, urzește și aleargă ca să treacă de fiecare ușă închisă în fața lui. Scenariul se inspiră liber din realul campion de tenis de masă Marty Reisman, dar îl interesează mai puțin faptul istoric, cât textura dorinței neobosite. Funcționează ca un monolog întins la durata unui lungmetraj, în care fiecare schimb de mingi ține locul unui argument pe care Marty nu-l poate câștiga altfel.

YouTube video

Distribuirea lui Timothée Chalamet este argumentul central despre ce fel de poveste este aceasta. Îl joacă pe Marty ca pe o mișcare aproape neîntreruptă — o interpretare făcută din vorbărie, eschive, neliniște fizică și un zâmbet care semnează cecuri pe care restul lui nu le poate acoperi. Gwyneth Paltrow apare ca o actriță de film în declin care vede prin numărul lui și totuși se lasă atrasă, oferind singura relație între ceva apropiat de niște egali. Muzicianul Tyler, the Creator apare ca un intermediar la marginea lumii înșelătoriei, iar distribuția funcționează mai puțin ca o listă de nume, cât ca un set de suprafețe de care Marty ricoșează.

Marty Suprem este primul lungmetraj pe care Safdie îl regizează fără fratele său Benny și clarifică cât de mult din semnătura comună a fraților era deja a lui. Sunt aici montajul în ritm de panică, apropierea camerei de mână și senzația că însăși camera este cu sufletul la gură. Filmul aparține ciclului de protagoniști anxioși care i-a străbătut opera anterioară: bijutierul intrat până peste cap, frații care improvizează o singură noapte catastrofală — doar că aici disperarea este aspirațională, nu încolțită. Marty nu fuge de o datorie: aleargă spre un trofeu pe care aproape nimeni altcineva nu-l crede demn de urmărit.

Filmul este și o probă a cât de multă lăcomie poate suporta un public. Timp de două ore și jumătate, îți cere să rămâi atașat de un om a cărui trăsătură definitorie este că nu se oprește niciodată, și nu dizolvă pe deplin tensiunea dintre biografie și invenție. Mauser este redenumirea ficțională a unui jucător real, ceea ce îi permite scenariului să ocolească întrebarea cât din toate acestea s-a întâmplat cu adevărat. Personajele secundare plătesc pentru această obsesie, iar mai mulți interpreți puternici rămân textură în jurul unui portret care are ochi doar pentru protagonistul său.

Alături de Chalamet și Paltrow, distribuția îi cuprinde pe Odessa A’zion, Fran Drescher, cineastul Abel Ferrara și omul de afaceri Kevin O’Leary. Safdie regizează după scenariul scris cu Bronstein, iar A24 produce și distribuie. Filmul durează 150 de minute. Marty Suprem a ajuns în cinematografele românești pe 23 ianuarie, o etapă a unei lansări internaționale începute cu o premieră de Crăciun în Statele Unite; de atunci a devenit cel mai profitabil film A24, a câștigat un Glob de Aur și a primit o nominalizare la Oscar.

Distribuție

Etichete: , , , , ,

Discuție

Există 0 comentarii.