Cinema

Olivia Wilde transformă o cină în procesul unei căsnicii în «The Invite»

Martha Lucas

O căsnicie care de mult a încetat să funcționeze invită la cină cuplul de la etajul de sus, iar seara devine cearta pe care gazdele o evitau de ani de zile. Acesta e tot mecanismul filmului «The Invite», al treilea lungmetraj al Oliviei Wilde ca regizoare: patru adulți, un singur apartament, o masă pusă pentru politețe și pregătită pentru prăbușire.

Wilde pornește de la o adaptare, nu de la un scenariu original, și de aici îi vin oasele. «The Invite» este versiunea în engleză a filmului «Vecinii de sus», pe care Cesc Gay l-a scos din propria piesă de teatru, iar această descendență se vede în arhitectură: aproape în timp real, închis într-un apartament, aproape totul purtat de dialog și de ceea ce patru oameni refuză să-și spună. E o piesă de cameră înainte de a fi o comedie, iar comedia e dintre acelea care lasă urme.

YouTube video

Distribuția se citește ca o teză despre registru. Wilde și Seth Rogen sunt Angela și Joe, gazdele a căror căsnicie atârnă de un fir; Penélope Cruz și Edward Norton sosesc ca Piña și Hawk, vecinii a căror lejeritate e deja o provocare. Rogen, departe de căldura lui obișnuită, trebuie să țină defensiva unui bărbat, nu simpatia lui, în timp ce Cruz și Norton aduc dereglarea: doi interpreți care pot face politețea să pară o provocare. Ansamblul este teza filmului.

Wilde a trecut de la comedia liceană din «Booksmart» la neliniștea de epocă din «Don’t Worry Darling», iar aici strânge din nou cadrul, schimbând scara pe apropiere. Scenariul este semnat de Rashida Jones și Will McCormack, un duo cu meserie în comedia adultă despre relații, iar urechea lor pentru dialog se potrivește unui material care le cere actorilor să joace subtextul aproape tot timpul. Wilde a repetat săptămâni cu distribuția înainte de un filmaj comprimat, turnat în ordine pentru ca interpretările să se acrească treptat.

ADN-ul teatral — un singur decor, unitățile de timp și de loc — e tocmai ceea ce atrage o regizoare către un asemenea material și ceea ce o poate învinge. Pe scenă forma e naturală; pe ecran, o cameră prinsă într-un apartament trebuie să-și găsească mișcarea în chipuri și în punere. A filma în continuitate e un instinct la fel de teatral pe cât e de cinematografic: tratează filmarea ca pe o reprezentație.

Ceea ce filmul pune cu adevărat în scenă este eticheta unei relații lungi: tăcerile negociate, glumele care funcționează ca acuzații, felul în care un al doilea cuplu devine o oglindă pe care nimeni nu a cerut-o. Vecinii sunt mai puțin personaje cât catalizatori, acolo pentru a scoate la iveală ceea ce Joe și Angela au convenit să nu privească direct. Originalul lui Gay își găsea tensiunea în strict domestic, iar pariul remake-ului e că acele presiuni de la masă supraviețuiesc trecerii în engleză fără să-și piardă tăișul.

Pariul nu e câștigat dinainte. Refacerile unor piese de cameră atât de strânse tind să rătăcească particularitatea culturală care făcea originalul să taie, iar o versiune în engleză plină de chipuri cunoscute riscă să schimbe disconfortul pe strălucirea vedetelor. Filmul nici nu promite să rezolve ceea ce ridică: montează o criză și încredințează sensul unui ultim gest, ceea ce pentru unii va fi onestitate, iar pentru alții o piesă care lasă cortina înainte de actul al treilea.

«The Invite» a trecut mai întâi prin circuitul festivalurilor, cu premieră la Sundance și opriri la Boston, San Francisco și Seattle, și adună 91 la sută recenzii pozitive pe Rotten Tomatoes. Filmul durează 107 minute și e produs de Annapurna Pictures, FilmNation Entertainment și Permut Presentations; A24 îl distribuie în Statele Unite, unde intră în săli selectate pe 26 iunie. Deocamdată nu este confirmată o dată de lansare în cinematografele din România.

Distribuție

Etichete: , , , ,

Discuție

Există 0 comentarii.