„Vești bune”: Criza unui deturnări aeriene devine satiră în noul film coreean de pe Netflix

Comedie neagră la 10.000 de metri altitudine

Vești bune
Molly Se-kyung
Molly Se-kyung
Molly Se-kyung este romancieră și critic de film și televiziune. De asemenea, ea se ocupă de secțiunile de stil.

Nu mai este o surpriză pentru nimeni: industria coreeană de divertisment este una dintre cele mai puternice din lume, în parte datorită alianței sale cu gigantul de streaming, Netflix. Producțiile coreene îndrăznesc să abordeze orice, iar de data aceasta o fac cu comedia, cu accente macabre. Și, deși destul de vag, filmul este inspirat dintr-un fapt real.

O nouă producție sud-coreeană ajunge pe scena internațională cu o propunere îndrăzneață: transformarea tensiunii unei deturnări aeriene într-o comedie neagră acidă. „Vești bune” se prezintă ca un amestec de genuri, fuzionând thrillerul de dezastru cu o satiră mușcătoare la adresa incompetenței birocratice și a complexității cooperării internaționale. Filmul se îndepărtează de drama convențională pentru a oferi un comentariu ingenios și „complet ridicol” despre cum reacționează instituțiile atunci când viața a sute de oameni atârnă de un fir de ață.

Narațiunea se concentrează pe o echipă de misiune secretă, reunită cu scopul de a ateriza în siguranță un avion deturnat, folosind orice tactică pe care situația haotică o impune. Originalitatea filmului nu constă doar în premisa sa, ci în modul în care folosește tonul ca principal vehicul tematic. Această fuziune de genuri nu este un simplu ornament stilistic; este instrumentul prin care este criticată ineficiența instituțională. Umorul nu provine din glume izolate, ci din prăpastia care se deschide între gravitatea situației – un avion plin de ostatici – și răspunsul absurd, egoist și dezorganizat al autorităților. Intriga urmărește echipe de informații și militare din Coreea de Sud, Japonia și Statele Unite în timp ce folosesc „tactici sălbatice” și iau decizii „din ce în ce mai absurde” în încercarea lor de a rezolva criza.

Amplasat în anii ’70, filmul folosește umorul negru și absurdul ca o oglindă a realității politice contemporane, utilizând deturnarea ca un microcosmos pentru a satiriza modul în care agendele naționale și orgoliul personal împiedică adesea rezolvarea crizelor globale.

Intriga: O misiune secretă între haos și birocrație

Povestea din „Vești bune” începe la scurt timp după ce un avion de pasageri japonez, care tocmai a decolat de la Tokyo, este deturnat de membrii Facțiunii Armatei Roșii, înarmați cu cuțite și arme de foc. Cererea lor este clară: să fie duși la Phenian, capitala Coreei de Nord. Cu toate acestea, imposibilitatea logistică a planului lor inițial declanșează rapid o criză internațională care implică mai multe guverne și agenții de informații.

Pentru a gestiona situația, este activată o operațiune secretă condusă de un trio de personaje disparate. În centrul operațiunii se află trei figuri cheie care trebuie să navigheze prin haos de la sol și din aer:

  • „Nimeni” (interpretat de Sul Kyung-gu): Un enigmatic „rezolvator de probleme” sau „fixer”, o figură din umbră a cărei identitate este necunoscută, dar a cărui muncă este renumită pentru eficiența sa șocantă. El acționează ca mintea neoficială a misiunii, operând din umbră.
  • Seo Go-myung (interpretat de Hong Kyung): Un locotenent de elită al Forțelor Aeriene. Descris ca fiind cel mai lucid personaj și cu cele mai sincere reacții, el este atras în misiune și i se încredințează sarcina de a efectua o „dublă deturnare” a avionului de la sol, manipulând semnalele radio pentru a prelua controlul.
  • Park Sang-hyeon (interpretat de Ryoo Seung-bum): Directorul Agenției Centrale de Informații din Coreea (KCIA), care comandă oficial operațiunea. Personajul său întruchipează puterea birocratică și complexitățile politice ale misiunii.

Conflictul principal al filmului nu se limitează la confruntarea dintre teroriști și autorități. O tensiune la fel de importantă apare între diferitele agenții din Coreea de Sud, Japonia și Statele Unite, ale căror tactici haotice și adesea contradictorii complică misiunea de salvare deja periculoasă. Conceptul ca personajul lui Hong Kyung să „deturneze dublu avionul de la sol” funcționează ca o metaforă puternică a controlului birocratic. În încercarea de a rezolva criza, autoritățile exercită o formă de control asupra ostaticilor care se dovedește la fel de restrictivă și periculoasă ca cea a teroriștilor originali.

Lupta pentru controlul avionului devine un simbol al luptei pentru putere între diferitele facțiuni birocratice, sugerând că instituțiile statului, cu propriile lor agende și lupte interne, pot deveni o amenințare secundară pentru cetățenii pe care ar trebui să-i protejeze. Pasagerii se trezesc prinși nu doar de teroriști, ci și de jocul geopolitic care se desfășoară pe seama lor.

Incidentul real: Deturnarea zborului 351 al Japan Airlines

Deși satirică, intriga din „Vești bune” este inspirată de un eveniment istoric real care a șocat Japonia și lumea: deturnarea zborului 351 al Japan Airlines, cunoscută sub numele de „Deturnarea Yodogo”. Incidentul a avut loc la 31 martie 1970, când nouă membri ai Facțiunii Armatei Roșii a Ligii Comuniste Japoneze, înarmați cu săbii katana și o bombă artizanală, au preluat controlul avionului Boeing 727 care zbura pe ruta Tokyo-Fukuoka. La bord se aflau 129 de persoane (122 de pasageri și 7 membri ai echipajului) care au fost luate ostatice.

Strigătul lor de luptă, „Suntem Ashita no Joe!”, era o referire la o populară manga despre un boxer din clasa muncitoare, subliniind identitatea lor revoluționară. Deși cererea lor inițială era să zboare spre Cuba, imposibilitatea logistică i-a determinat să ceară să fie transportați la Phenian, în Coreea de Nord. Criza a inclus o tentativă eșuată de înșelăciune din partea autorităților sud-coreene, care au deghizat aeroportul Gimpo din Seul pentru a părea un aeroport nord-coreean. În cele din urmă, situația tensionată s-a rezolvat fără victime atunci când teroriștii i-au eliberat pe toți ostaticii în schimbul unui singur voluntar: viceministrul transporturilor din Japonia, Shinjirō Yamamura, care s-a oferit ca garanție pentru siguranța pasagerilor.

Povestea teroriștilor nu s-a încheiat cu sosirea lor în Coreea de Nord. Deși inițial au fost primiți ca eroi revoluționari, exilul lor s-a transformat într-un fel de închisoare într-o țară sărăcită. Decenii mai târziu, câțiva dintre ei și-au exprimat dorința de a se întoarce în Japonia și de a înfrunta justiția, descriind deturnarea drept un act „egoist și arogant”. Liderul nord-coreean Kim Jong-il a ajuns să folosească grupul ca monedă de schimb pentru a obține ajutor economic de la Japonia. Această întorsătură ironică a destinului, în care „libertatea” ideologică pe care au căutat-o s-a transformat într-o cușcă, adaugă un strat de tragedie și complexitate antagoniștilor din povestea reală.

Viziunea satirică a lui Byun Sung-hyun

În spatele filmului „Vești bune” se află Byun Sung-hyun, considerat una dintre cele mai distinctive voci ale cinematografiei sud-coreene contemporane. Filmografia sa, care include titluri aclamate precum thrillerul polițist Fără milă (2017), drama politică Kingmaker (2022) și filmul de acțiune stilizat Kill Boksoon (2023), demonstrează o abilitate remarcabilă pentru stilizarea vizuală și amestecul îndrăzneț de genuri. O temă recurentă în opera sa este analiza relațiilor interpersonale complexe, adesea între bărbați, pe care el însuși le descrie ca pe o formă de „a descurca povești”, ajungând să afirme că a conceput Fără milă ca pe un „film de dragoste”.

Pentru „Vești bune”, Byun precizează clar că intenția sa nu este de a crea un documentar istoric. Deși filmul este plasat în anii ’70, obiectivul său este de a reflecta „absurditățile care continuă să rezoneze de-a lungul deceniilor” în lumea de astăzi. Pentru aceasta, a optat pentru o atmosferă „reinterpretată” a epocii și a folosit tehnici narative precum spargerea celui de-al patrulea perete, o resursă care permite publicului să observe haosul „de la distanță” și să-l analizeze cu o perspectivă critică.

Acest film marchează a patra colaborare consecutivă între Byun Sung-hyun și actorul Sul Kyung-gu, o relație regizor-muză care a atins un punct de auto-conștientizare și provocare artistică. Regizorul însuși a recunoscut că simte „presiune artistică” și că este puțin „sătul” de imaginea lui Sul în costum, pe care el însuși a contribuit la popularizarea ei încă din Fără milă. Cu scopul de a „extrage o latură diferită a lui”, Byun a studiat lucrările timpurii ale actorului pentru a crea personajul „Nimeni”, căutând să-i surprindă „farmecul natural”. La rândul său, Sul a acceptat rolul aproape instinctiv, demonstrând o încredere absolută în viziunea colaboratorului său obișnuit. Această dinamică sugerează că munca lor împreună la „Vești bune” nu este o simplă repetare a unei formule de succes, ci o evoluție activă, un dialog creativ pe termen lung în care regizorul își deconstruiește actorul fetiș pentru a găsi un nou adevăr în interpretarea sa.

Distribuția

Adevărata inimă a filmului constă în trio-ul său de protagoniști, o combinație calculată care reunește un veteran legendar, o stea în ascensiune și un actor de personaj cunoscut pentru imprevizibilitatea sa.

  • Sul Kyung-gu în rolul lui „Nimeni”: Considerat unul dintre cei mai respectați actori din Coreea de Sud, Sul Kyung-gu este cunoscut pentru versatilitatea sa incredibilă și rolurile sale iconice în filme care au definit o eră, precum Bomboana mentolată (1999), Oasis (2002), seria Inamicul public și Silmido (2003). Faimos pentru capacitatea sa de a se transforma fizic pentru rolurile sale, fiind poreclit „Domnul Greutate fluctuantă”, în „Vești bune” îl interpretează pe enigmaticul „fixer”, un rol conceput de regizor pentru a arăta o fațetă mai naturală și mai îndepărtată de personajele sale recente în costum.
  • Hong Kyung în rolul lui Seo Go-myung: Hong Kyung s-a impus ca una dintre cele mai promițătoare tinere stele ale generației sale. Interpretarea sa aclamată a unui tânăr cu autism în Inocență (2020) i-a adus un prestigios Premiu Baeksang Arts, și a continuat să aibă succes cu seriale precum Weak Hero Class 1 și Revenant. În film, rolul său de locotenent Seo Go-myung funcționează ca ancora morală și rațională a poveștii, oferind publicului un punct de identificare în mijlocul haosului birocratic.
  • Ryoo Seung-bum în rolul lui Park Sang-hyeon: Cunoscut pentru rolurile sale eclectice și adesea excentrice, Ryoo Seung-bum și-a construit o carieră interpretând personaje memorabile în filme precum Pumnul încleștat (2005), Nedreptatea (2010) și Dosarul Berlin (2013), multe dintre ele regizate de fratele său mai mare, Ryoo Seung-wan. În „Vești bune”, el îl interpretează pe directorul KCIA, un rol care îi permite să întruchipeze autoritatea birocratică, probabil cu nota imprevizibilă care caracterizează stilul său actoricesc.

Selecția acestor trei actori nu pare întâmplătoare, deoarece carierele lor respective reflectă arhetipurile de putere pe care le reprezintă. Sul Kyung-gu este „establishment-ul” cinematografiei coreene; Hong Kyung este noua generație care reprezintă viitorul; iar Ryoo Seung-bum este agentul haosului, „outsider-ul”. Filmul îi confruntă pe aceste trei arhetipuri, creând o dinamică ce reflectă tensiunea din lumea reală între vechile structuri de putere, reformatorii idealiști și actorii imprevizibili care operează după propriile reguli.

Distribuția este completată de o prezență importantă de actori japonezi, inclusiv Takayuki Yamada, Kippei Shiina, Sho Kasamatsu și Nairu Yamamoto, ceea ce subliniază natura internațională a poveștii și a producției.

Aducerea la viață a unei crize istorice

Producția filmului „Vești bune” a fost anunțată oficial de Netflix în septembrie 2024, cu filmări care au căutat un grad înalt de autenticitate pentru a recrea atmosfera anilor ’70. Echipa de producție a construit decoruri detaliate în orașul Gunsan și chiar a importat un avion real pentru a garanta realismul scenelor de la bord.

Chiar înainte de lansarea sa globală, filmul a generat deja o așteptare considerabilă în circuitul internațional. Selecția sa oficială în două dintre cele mai prestigioase festivaluri de film din lume subliniază ambiția sa artistică. A avut premiera mondială în secțiunea „Special Presentation” a celei de-a 50-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Toronto (TIFF) și premiera coreeană în secțiunea „Gala Presentation” a celei de-a 30-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Busan (BIFF).

Această strategie de lansare este o declarație semnificativă din partea Netflix. Poziționând filmul pe platforme rezervate în mod tradițional cinematografiei de autor și candidaților la premii, compania ridică „Vești bune” deasupra vastului catalog de conținut de streaming. Caută o validare critică care să-l legitimeze ca o operă cinematografică de prestigiu, semnalând că este unul dintre marile sale pariuri ale anului și atrăgând un public cinefil global.

Filmul promite să fie o satiră tensionată și energică, care folosește un eveniment istoric ca fundal pentru a explora teme legate de birocrație, incompetență și complexitățile absurde ale politicii internaționale, care rămân la fel de relevante astăzi ca acum cinci decenii.

Filmul „Vești bune” se lansează pe Netflix pe 17 octombrie.

Împărtășește acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *