„Insidious: Ușa roșie” (2023) Cronică de film: Un film de groază clasic care nu reușește să ofere sperieturi autentice

Insidious: Ușa roșie” este un film de groază supranatural din 2023 regizat de Patrick Wilson, marcând debutul său regizoral, și are un scenariu de Scott Teemstudiat după o poveste de Leigh Whannell și Teems. Servind ca o continuare directă a filmului Insidious: Chapter 2 (2013), acest film este cel de-al cincilea episod din franciza Insidious. În special, James Wan, regizorul original, este implicat ca producător, alături de Jason Blum prin intermediul bannerului său Blumhouse Productions. Din distribuție fac parte Ty Simpkins, Patrick Wilson, Rose Byrne, Andrew Astor, Steve Coulter, Joseph Bishara, Leigh Whannell, Angus Sampson, Lin Shaye, Sinclair Daniel și Hiam Abbass.

Sinopsis

Filmul îi urmărește pe Josh Lambert (Wilson) și pe fiul său Dalton (Simpkins) în timp ce se mută într-o casă nouă în New York. Cu toate acestea, visul de colegiu al lui Dalton se transformă rapid într-un coșmar viu atunci când demonii reprimați din trecutul său se întorc brusc pentru a-i chinui pe amândoi.

Recenzie de film

Insidious: The Red Door
Insidious: Ușa roșie

Dacă James Wan a revoluționat acest gen contradictoriu de horror într-un anumit sens, „Insidious: Ușa roșie” nu vine să îl revoluționeze, ci mai degrabă să ne ofere un exemplu solid al genului, bine realizat și competent, dar lipsit de capacitatea de a surprinde (ceea ce nici nu era de așteptat) așa cum a făcut-o primul film din franciză.

Avem aici o poveste tată-fiu care, împărtășind ADN-ul și chinul artistic, trăiește acest nou capitol fantomatic cu dorința de a replica succesele din trecut, bazându-se pe formule familiare.

„Insidious: Ușa roșie” nu este o dezamăgire, dar nici o mare surpriză, iar acest al cincilea episod al francizei se caracterizează prin narațiunea clasică și dezvoltarea echilibrată a poveștii, spaimele fiind elementele care ar trebui să aibă cel mai mare impact asupra filmului.

Din păcate, acestea nu reușesc să obțină impactul dorit, cu excepția unuia sau două cazuri. Poate pentru că am văzut deja prea multe filme de groază „clasice” sau pentru că, după o scenă lentă și deliberată, urmează aproape întotdeauna impactul terifiant care ne lasă inima fără suflare pentru câteva secunde și ochii fixați pe acea amintire.

Acest film nu reușește să lase acel impact, atât vizual, cât și narativ, fiind un film de groază bine lucrat, dar cu argumente identice într-o parte care, fără să își propună să surprindă niciuna dintre ele, nu reușește în cele din urmă să ne surprindă deloc.

Opinia noastră

Este de neuitat încă de la început. Nu reușește să ne lase cu acel nivel de intrigă de la „Inception” și nici nu ne lasă cu dorința de a-l recomanda prietenilor.

Insidious: The Red Door
Insidious: Ușa roșie

Distribuția

"Insidious: Ușa roșie" (2023) Cronică de film: Un film de groază clasic care nu reușește să ofere sperieturi autentice
Ty Simpkins
"Insidious: Ușa roșie" (2023) Cronică de film: Un film de groază clasic care nu reușește să ofere sperieturi autentice
Rose Byrne
"Insidious: Ușa roșie" (2023) Cronică de film: Un film de groază clasic care nu reușește să ofere sperieturi autentice
Patrick Wilson
"Insidious: Ușa roșie" (2023) Cronică de film: Un film de groază clasic care nu reușește să ofere sperieturi autentice
Lin Shaye


Sinclair Daniel
Hiam Abbass

Alice Lange
Alice Langehttps://medium.com/@langealice666
Alice Lange este pasionată de muzică. A făcut parte din mai multe trupe pe partea de producție, iar acum a decis să își transpună experiența în domeniul jurnalismului. De asemenea, ea face recenzii de filme și televiziune și participă la diverse evenimente.
Contact: music (@) martincid (.) com
Articole conexe

Lasă un răspuns

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele articole