„Zborul 3054: O tragedie predictibilă” pe Netflix: un documentar despre accidentul de la Congonhas, cel mai mortal dezastru aviatic din Brazilia

23/04/2025 - 3:49 AM EDT
Zborul 3054: O tragedie predictibilă – Netflix
Zborul 3054: O tragedie predictibilă – Netflix

Netflix lansează seria documentară în trei părți, „Zborul 3054: O tragedie predictibilă”, care explorează detaliile evenimentelor petrecute pe aeroportul Congonhas din São Paulo. Acest incident rămâne cel mai grav dezastru aviatic din istoria Braziliei și a Americii Latine.

Ce s-a întâmplat cu adevărat în acea zi și ce a cauzat accidentul? A fost o eroare umană?

Seria analizează în profunzime accidentul catastrofal al zborului TAM Airlines 3054 din 17 iulie 2007. Accidentul a curmat viețile celor 187 de persoane aflate la bordul aeronavei Airbus A320 și a 12 persoane la sol, totalizând 199 de victime, lăsând o amprentă de neșters asupra națiunii și a sectorului său aviatic.

Această docuserie în trei părți, produsă în colaborare de studiouri din SUA și Brazilia, promite o examinare detaliată a tragediei, explorând nu doar secvența evenimentelor care au dus la accident, ci și consecințele sale profunde – umane, tehnice și politice. Obiectivul său este de a investiga lanțul de defecțiuni care au contribuit la dezastru și de a analiza impactul acestuia în contextul unei crize mai ample care afecta aviația braziliană la acel moment.

Docuseria: Dezlegând Tragedia

„Zborul 3054: O tragedie predictibilă” (intitulată original „Congonhas: Tragédia Anunciada” în portugheză) este o colaborare între Pródigo Filmes și Sobretudo Produção, ambele companii de producție braziliene cu experiență în documentare și lungmetraje narative. Pródigo Filmes a lucrat la diverse proiecte, în timp ce Sobretudo Produção, cu sediul în Rio și condusă de frații Angelo și Bárbara Defanti, este recunoscută pentru aducerea culturii braziliene pe ecran, cu lucrări precum lungmetrajul El Club de los Ángeles (2022) și documentarul Verissimo (2024).

Angelo Defanti, cunoscut pentru activitatea sa ca scriitor, regizor și producător în proiecte precum El Club de los Ángeles și documentarul Verissimo, a creat seria și a regizat toate cele trei episoade. Scenariul seriei a fost scris de Defanti împreună cu Fábio Leal. Printre producătorii executivi se numără Beto Gauss, Francesco Civita, Bárbara Defanti și Renata Grynszpan.

Seria adoptă un stil narativ de investigație, descris ca o combinație de „emoție și rigoare jurnalistică”. Urmărește să depășească explicațiile simpliste, concentrându-se pe faptele complexe, pe costul uman devastator pentru familiile victimelor și pe repercusiunile instituționale mai largi. Pentru a atinge această profunzime, producția utilizează mărturii ale martorilor oculari nevăzute anterior și documente de arhivă.

Temele cheie abordate de-a lungul seriei includ impactul profund și de durată asupra familiilor care și-au pierdut pe cei dragi, o investigație detaliată a multiplelor defecțiuni care au contribuit la accident și examinarea consecințelor umane, tehnice și politice care au urmat. În cele din urmă, seria explorează modul în care acest eveniment singular a lăsat o amprentă de durată asupra istoriei și culturii de siguranță aviatică din Brazilia.

Zborul 3054: O tragedie predictibilă – Netflix
Zborul 3054: O tragedie predictibilă – Netflix

Revizitând Accidentul: Un Lanț de Defecțiuni

În seara zilei de 17 iulie 2007, zborul TAM Airlines 3054, un Airbus A320-233 cu înmatricularea PR-MBK, efectua un zbor intern programat de la Aeroportul Internațional Salgado Filho din Porto Alegre către Aeroportul Congonhas din São Paulo. Aeronava transporta 181 de pasageri și 6 membri ai echipajului. Echipajul de zbor era format din doi căpitani cu experiență vastă: Henrique Stefanini Di Sacco, în vârstă de 53 de ani, cu peste 13.600 de ore de zbor, și Kleyber Aguiar Lima, în vârstă de 54 de ani, cu peste 14.700 de ore. Un prieten și-a amintit ulterior de Căpitanul Di Sacco ca fiind una dintre cele mai „plăcute și fericite” persoane pe care le cunoscuse.

La aterizarea pe pista 35L a aeroportului Congonhas, în timpul unei ploi moderate, aeronava a atins solul, dar nu a reușit să decelereze normal. Imaginile de supraveghere au arătat că a deviat spre stânga și a ieșit de pe capătul pistei cu o viteză de aproximativ 90 de noduri (170 km/h sau 100 mph). Pista de la Congonhas este supraînălțată, iar impulsul aeronavei a făcut-o să traverseze aglomerata Avenida Washington Luís de dedesubt. Ulterior, s-a prăbușit într-un depozit TAM Express cu patru etaje, situat lângă o benzinărie Shell, și a explodat violent, provocând un incendiu masiv.

Costul uman a fost uluitor. Toate cele 187 de persoane aflate în aeronavă au pierit pe loc. Tragic, 12 persoane care lucrau în clădirea TAM Express au murit și ele, ridicând numărul total al victimelor la 199. Alte 27 de persoane la sol au suferit răni. Victimele reprezentau diverse naționalități, deși majoritatea erau brazilieni.

Investigația oficială efectuată de Centrul Brazilian de Cercetare și Prevenire a Accidentelor Aeronautice (CENIPA) a identificat eroarea pilotului drept cauză principală. Informațiile din înregistratorul de date de zbor (FDR) au relevat o eroare critică în timpul aterizării. Imediat înainte de a atinge solul, ambele manete de tracțiune erau în poziția „CL” (urcare). O avertizare automată „retard, retard” a sunat cu două secunde înainte de aterizare, indicând piloților să mute manetele la ralanti pentru a dezactiva autothrottle-ul (acceleratorul automat). Cu toate acestea, FDR a arătat că doar maneta de tracțiune stângă a fost mutată în poziția de revers. Maneta dreaptă, care controla motorul al cărui inversor de tracțiune fusese dezactivat din cauza unei defecțiuni (o amânare aprobată a întreținerii), a rămas în poziția CL.

Această acțiune a avut multiple consecințe critice datorită logicii sistemului Airbus A320. Tragerea unei singure manete la ralanti a dezactivat sistemul de autothrottle. Cu maneta dreaptă încă în poziția CL, motorul drept a accelerat la putere de urcare, în timp ce motorul stâng și-a desfășurat inversorul. Acest lucru a creat o condiție severă de tracțiune asimetrică, ducând la pierderea controlului. În plus, spoilerele de sol ale A320, cruciale pentru frânare, sunt concepute să se desfășoare automat doar atunci când ambele manete de tracțiune sunt la sau aproape de ralanti. Deoarece maneta dreaptă nu a fost retrasă, spoilerele nu s-au desfășurat niciodată. CENIPA a teoretizat că piloții s-ar putea să nu fi realizat poziția manetei drepte, parțial deoarece, spre deosebire de alte aeronave, sistemul de autothrottle al A320 nu mișcă automat manetele fizice.

Deși configurarea incorectă a manetelor a fost evenimentul declanșator, accidentul este considerat pe scară largă un exemplu al „Modelului Swiss Cheese” al cauzalității accidentelor, unde multiple straturi de apărare eșuează simultan.

Mai mulți factori au creat condițiile pentru dezastru:

Acțiunea Pilotului: Eroarea critică în gestionarea manetelor de tracțiune în timpul aterizării.

Configurația Aeronavei: Inversorul de tracțiune dezactivat la motorul drept, deși permisibil, a complicat procedura de aterizare, în special în condițiile specifice. Procedurile impuneau o acțiune specifică a pilotului la aterizarea cu un inversor nefuncțional, care ar fi putut fi aplicată incorect.

Sistemele Aeronavei: Logica specifică a sistemelor de autothrottle și de desfășurare a spoilerelor ale Airbus A320 a jucat un rol în secvența evenimentelor.

Mediul Aeroportuar: Pista 35L de la Congonhas era notorie pentru dificultățile sale: scurtă, cunoscută pentru a fi alunecoasă când era udă și lipsită de șanțuri după o recentă reasfaltare, ceea ce creștea riscul de acvaplanare. Nu exista o Zonă de Siguranță la Capătul Pistei (RESA) adecvată, cu o arteră principală și clădiri imediat dincolo de capătul pistei. Piloții raportaseră condiții slabe de frânare în zilele premergătoare.

Contextul Sistemic: Accidentul a avut loc în timpul unei perioade denumite „criza aviației” în Brazilia, caracterizată prin probleme operaționale răspândite.

Niciun „gol” unic nu a cauzat accidentul, dar alinierea lor a permis ca tragedia să se desfășoare. Intenția declarată a docuseriei de a investiga „fiecare defecțiune din lanțul evenimentelor” sugerează că va explora probabil această interacțiune complexă de factori contributivi.

Context și Consecințe: Criza Aviației Braziliene și Reformele de Siguranță

Dezastrul zborului TAM 3054 nu a avut loc izolat. S-a întâmplat în timpul unei perioade turbulente pentru aviația civilă braziliană, adesea denumită „criza aviației”. Această perioadă a fost marcată de luni de întârzieri naționale ale zborurilor, anulări și îngrijorări crescânde legate de infrastructura de control al traficului aerian și de supravegherea siguranței. Sistemul era deja sub presiune după coliziunea în aer a zborului Gol Transportes Aéreos 1907 în septembrie 2006, care provocase greve și plângeri din partea controlorilor de trafic aerian cu privire la condițiile de muncă.

Îngrijorările specifice legate de pista principală a aeroportului Congonhas, 35L, erau bine documentate înainte de accidentul TAM. Lungimea sa scurtă, locația într-o zonă urbană densă și predispoziția la alunecare în condiții umede erau pericole cunoscute. Un judecător chiar încercase să restricționeze operațiunile aeronavelor mai mari în februarie 2007 din cauza preocupărilor legate de siguranță, deși hotărârea a fost ulterior anulată. În mod critic, pista fusese reasfaltată recent, dar îi lipseau șanțurile cruciale necesare pentru a ajuta la drenarea apei și prevenirea acvaplanării, lucrări care erau programate, dar încă nefinalizate la momentul accidentului.

Amploarea și oroarea accidentului zborului 3054 au servit drept un catalizator brutal pentru schimbare, forțând autoritățile și industria să abordeze problemele de lungă durată. Dezastrul a stârnit „discuții importante despre siguranța aviației în Brazilia”. În urma accidentului, au fost implementate schimbări concrete, inclusiv adăugarea de șanțuri pe pista de la Congonhas și ajustări ale procedurilor operaționale și, potențial, limitări ale dimensiunii aeronavelor sau ale operațiunilor în condiții meteorologice nefavorabile.

Accidentul a lăsat o cicatrice de durată în istoria aviației braziliene, iar consecințele sale continuă să modeleze discuțiile despre siguranța călătoriilor aeriene în țară. Deși tragedia a impulsionat reforme, evidențiind natura adesea reactivă a îmbunătățirilor de siguranță determinate de catastrofe, pot persista întrebări legate de responsabilitate și eficacitatea pe termen lung a schimbărilor implementate. Docuseria este poziționată să exploreze nu doar reformele întreprinse, ci și, potențial, aceste întrebări persistente.

Unde să vizionați „Zborul 3054: O tragedie predictibilă”

Netflix

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.