„Ceață nemărginită” este un film thriller indonezian cu Putri Marino, Yoga Pratama și Lukman Sadi.
Un alt thriller interesant din Indonezia în care, de data aceasta, jurisdicțiile sunt amestecate și între granițele Malaeziei și Indoneziei pentru a intra în subiecte foarte scabroase, dar fără ca filmul să vrea să meargă dincolo de thriller.
În plus, se relatează despre o situație teribilă de pe insula Borneo într-un caz care, deși fictiv, are multe accente de realitate.
Un thriller bine pus la punct care amestecă superstiția cu realitatea la limită într-un loc complicat.
Intriga
Pe insula Borneo, între Malaezia și Indonezia, o polițistă sosește din Jakarta pentru a investiga o crimă teribilă: doi bărbați decapitați. Ea nu este bine primită acolo, dar investigațiile sale o conduc la legenda lui Ambong, un fel de fantomă care trăiește în ceața junglei.
Însă detectivul descoperă treptat o realitate mult mai macabră și descurajantă.
Despre film
Înainte de toate, „Ceață nemărginită” este un thriller bun: bine ritmat, bine jucat și cu o intrigă care, rămânând la genul său, reușește să distreze și, întâmplător, să ne pună față în față cu realitatea dificilă dintre granițele Malaeziei și Indoneziei și cu afacerea murdară de acolo: traficul de persoane.
Dar „Ceață nemărginită” nu este un film care vine să facă un denunț politic al unei realități sociale, este în fond un thriller bine condus, care caută să șocheze și să distreze.
Un thriller cu personaje bune, cu o pereche interesantă de detectivi și personaje secundare care dau ritm poveștii într-un scenariu inteligent elaborat care lasă treptat indicii ale misterului.
Filmul este bun și din punct de vedere al fotografiei, dar fără a impresiona prin imaginile sale: având o fotografie bună, preferă să se concentreze pe a fi un thriller corect, fără a căuta originalitatea în aspectele sale ritmice, tematice sau estetice.
Un thriller bun care nu este nici original, nici surprinzător, dar care reușește ceea ce își propune: să arate o realitate printr-o poveste fictivă care distrează.
Un film criminal violent bun, cu o realitate tristă, foarte tristă, care stă la baza ficțiunii în sine.
Părerea noastră
Un bun thriller polițist, una dintre acele crime macabre care, datorită unui scenariu bun, reușește să intereseze și să poarte filmul estetic, ritmic și argumentativ bine realizat.