Netflix lansează drama muzicală „Inimă de sticlă”, bazată pe o serie de romane de lungă durată

27/07/2025 - 10:05 AM EDT
Inimă de sticlă – Netflix
Inimă de sticlă – Netflix

Drama muzicală Inimă de sticlă a fost lansată pe platforma Netflix. Serialul o urmărește pe Akane Saijo, o studentă și aspirantă la postul de toboșar, care este recrutată de muzicianul Naoki Fujitani pentru noua sa trupă. Producția este o adaptare a seriei de romane scrise de Mio Wakagi, a cărei publicare a început în 1993. Producția a implicat secvențe de concert la scară largă și o pregătire muzicală extinsă pentru distribuția sa.

Producția Inimă de sticlă a fost un proiect de mare anvergură, descris în materialele de producție ca fiind unul dintre cele mai mari din istoria dramei japoneze. Proiectul a fost dezvoltat pentru un public global, urmând tendința de distribuție internațională a serialelor de televiziune din diverse țări. Actorul principal, Takeru Satoh, este și coproducător executiv. Satoh a fost implicat în casting, abordându-și personal colegii de distribuție pentru rolurile lor. Producția a necesitat peste un an de pregătire instrumentală pentru actorii principali și a folosit mii de figuranți pentru scenele de concert.

O narațiune despre geneza artistică și teme modernizate

Narațiunea din Inimă de sticlă începe atunci când Akane Saijo, o tobosară universitară, este dată afară din trupa ei din cauza genului său. Ulterior, ea este remarcată de Naoki Fujitani, un muzician cunoscut drept „Amadeus al rock-ului”. Akane se alătură noii trupe a lui Fujitani, TENBLANK, alături de chitaristul Sho Takaoka și pianistul Kazushi Sakamoto. Serialul urmărește evoluția trupei, de la sesiuni de înregistrări la apariții televizate și concerte pe arene. O trupă rivală, OVER CHROME, condusă de vocalistul Toya Shinzaki, reprezintă o sursă de conflict extern. Serialul explorează teme precum colaborarea artistică, procesul creativ și muzica ca formă de exprimare personală. O temă centrală este dinamica de gen în industria muzicală, declanșată de excluderea lui Akane din trupa sa originală.

Materialul sursă, romanul lui Mio Wakagi, a fost publicat pentru prima dată în 1993. Echipa de scenariști a adaptării este formată din patru femei: Mari Okada, Tomoko Akutsu, Shiho Kosaka și Anna Kawahara. Mari Okada, scenarista principală, este cunoscută pentru munca sa în industria anime la seriale precum Toradora! și Anohana: The Flower We Saw That Day, care explorează adesea personaje complexe din punct de vedere psihologic și teme precum trauma și anxietatea socială. Scrierile sale se inspiră frecvent din experiențe personale. Alegerea acestei echipe de scenariști oferă o perspectivă contemporană asupra premisei romanului din 1993, descris ca o „capodoperă atemporală”.

Inimă de sticlă
Inimă de sticlă

O distribuție de ansamblu și o narațiune a interpretării

Distribuția include mai mulți actori japonezi proeminenți. Takeru Satoh, care îl interpretează pe muzicianul Naoki Fujitani, are în portofoliu proiecte precum filmele Rurouni Kenshin și drama First Love. Satoh este, de asemenea, coproducător executiv al serialului. Protagonista, Akane Saijo, este interpretată de Yu Miyazaki, o actriță de voce cunoscută pentru roluri în seriale anime precum A Sign of Affection și The Heike Story, aflată la primul său rol major live-action. Miyazaki a fost aleasă pentru acest rol în urma unui proces de audiție. Ceilalți membri ai trupei TENBLANK sunt interpretați de Keita Machida (Alice in Borderland, Cherry Magic!) în rolul chitaristului Sho Takaoka și Jun Shison (Ressha Sentai ToQger, Yu Yu Hakusho) în rolul pianistului Kazushi Sakamoto. Vocalistul rival, Toya Shinzaki, este interpretat de Masaki Suda, ale cărui credite includ Kamen Rider W și un rol de voce în Băiatul și stârcul. Distribuția secundară îi include pe Erika Karata, Akari Takaishi, Pistol Takehara și YOU.

Actorii principali au petrecut peste un an învățând să cânte la instrumentele personajelor lor pentru secvențele de interpretare, producția descriind procesul ca fiind „debutul real al trupei” din partea distribuției. Alegerea lui Miyazaki, o relativă nou-venită în rolurile principale live-action, alături de actori consacrați, reflectă intriga poveștii despre o muziciană amatoare care se alătură unui grup de artiști experimentați.

Viziunea unui regizor și limbajul cinematografic

Serialul este regizat de Kensaku Kakimoto și Kotaro Goto, Kakimoto fiind și directorul principal de imagine. Experiența lui Kakimoto include lucrări în fotografie artistică, reclame și videoclipuri muzicale. Filmografia sa include lungmetrajul Parasite in Love și documentarul LIGHT UP NIPPON. Cinematografia serialului folosește stiluri diferite pentru scenele muzicale și cele dramatice. Secvențele de concert live sunt filmate în stilul filmelor de concert, folosind „tăieturi rapide, zoom-uri dramatice, filmări ample cu drona și încetinitorul” pentru a transmite „energia electrizantă” a unui eveniment live. Această abordare subliniază, de asemenea, cerințele fizice ale interpretării muzicale. În contrast, scenele non-muzicale sunt filmate pentru a crea o „atmosferă visătoare, liniștitoare”, folosind un cadru specific și o „iluminare conștientă de spațiu”. Designul de lumini este realizat de Tetsu Moritera, iar scenografia de Ryo Nobuka. Rolul dublu al lui Kakimoto, de regizor și director de imagine, oferă o abordare vizuală unitară serialului, aplicând stilul său vizual unei producții dramatice de mare anvergură.

Arhitectura sonoră: O convergență de artiști muzicali

Muzica este un element central al narațiunii din Inimă de sticlă. Coloana sonoră originală este compusă de Masakatsu Takagi, un compozitor și artist vizual cunoscut pentru colaborarea sa la filmele regizorului Mamoru Hosoda, inclusiv Copiii lup, Băiatul și bestia și Mirai. Compozițiile lui Takagi îmbină adesea pianul, texturile ambientale și elementele electronice cu sunete din natură. Serialul include, de asemenea, o coloană sonoră cu piese originale de la o „pleiadă de muzicieni de top de pe scena muzicală actuală a Japoniei”, cu un total de 26 de artiști colaboratori, sub supravegherea producătorului muzical Katsuya Yamada. Yojiro Noda, de la trupa RADWIMPS, a scris și compus piesa de titlu, „Glass Heart”, interpretată de Takeru Satoh, și o altă melodie, „Crystalline Echo”. Alți colaboratori includ artiști precum Taka de la ONE OK ROCK și Yohei Kawakami de la [Alexandros], precum și producători și artiști ca Ryujin Kiyoshi, Yaffle și TeddyLoid. Aceste cântece sunt interpretate de trupele fictive TENBLANK și OVER CHROME în cadrul poveștii, iar versurile și muzica lor sunt folosite pentru a avansa intriga și dezvoltarea personajelor. Proiectul îi reunește pe Takagi și Noda, doi compozitori cunoscuți pentru munca lor la filme de animație de succes comercial și apreciate de critici. Implicarea lor oferă o identitate muzicală specifică serialului, similară cu rolul pe care muzica îl joacă în lungmetrajele de animație japoneze contemporane.

O sinteză a elementelor de producție

Inimă de sticlă este o producție de televiziune bazată pe o serie de romane de lungă durată de Mio Wakagi. Adaptarea a fost dezvoltată pentru un public global și prezintă o distribuție de actori japonezi cunoscuți, care au urmat o pregătire muzicală extinsă pentru rolurile lor. Echipa de creație include scenarista principală Mari Okada, cunoscută pentru munca sa în anime; regizorul și directorul de imagine Kensaku Kakimoto, care aduce în proiect experiența sa în artele vizuale; și o echipă muzicală condusă de compozitorul Masakatsu Takagi, cu piese de la Yojiro Noda și alți artiști japonezi. Producția a fost realizată la scară largă, implicând secvențe complexe de concert.

Serialul de opt episoade Inimă de sticlă a fost lansat pentru streaming la nivel mondial pe Netflix pe 31 iulie 2025.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.